Maramureș este un județ din partea nordică a Transilvaniei din România. Din punct de vedere al culturii tradiționale, acest județ este împărţit în patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.
 | |
| Harta turistica |
Istoric
Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României. În perioada interbelică Județul Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a. Celelate părți care compun acum Județul Maramureș, inclusiv orașul Baia Mare, a făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).
După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.
El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).
Descriere geografică
Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele răuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.
Vegetația și fauna
Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în functie de altitudine, unele avand caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, existând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. În râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.
Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația naturală Pietrosul Mare este inclusă în rândul Rezervațiilor Biosferei alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat.
Populația. Evoluția demografică
Populația județului Maramureș: 511.946 (în 2009)
Structura etnică:
- Români - 418405 ( 82% )
- Maghiari - 46300 ( 9% )
- Ucrainieni - 34027 ( 6,7% )
- Rromi - 8913 ( 1,7% )
- Germani - 2012 ( 0,4% )
 |
| Stema judeţului Maramureş |
Stema judeţului Maramureş este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.
Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogațiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.
Cultura tradițională maramureșeană
- Arta tradițională a prelucrării lemnului
- - Poarta maramureșeană
- - Troița maramureșeană
- - Fusul cu zurgălăi
- - Pecetarul
- Arta vestimentară maramureșeană
- Arta culinară maramureșeană
- Arta coregrafică maramureșeană
- Arta interpretativă vocală
- Arta ceramicii
Personalități din domeniul literaturii
- Scriitori maramureșeni
- Critici literari maramureșeni
- Lingviști maramureșeni
- Folcloriști maramureșeni
Graiul maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza. În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chioărean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influențe din partea celui maramureșan.
Atracții turistice
Complexe muzeale din Maramureș
- Muzeul de Etnografie Sighetu Marmației
- Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
- Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
- Muzeul Florean
- Muzeul de Mineralogie Baia Mare
- Muzeul Memorial Sighetu Marmației
- Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare
Monumente de arhitectura și artă populară din Maramureș
- Centrul istoric Baia Mare
- Centrul istoric Sighetu Marmației
- Turnul Ștefan
- Biserici de lemn din Maramureș
- Biserici de lemn din Lăpuș
- Biserici de lemn din Chioar
- Cimitirul Vesel din Săpânța
Așezăminte monahale din Maramureș
- Mănăstirea Bârsana
- Mănăstirea Peri-Săpânța
- Mănăstirea de la Moisei
- Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia
